sâmbătă, 15 iulie 2017

mă uit în jur ...

despre ce Dumnezeu vorbiți?
despre Dumnezeul Adonai sau despre Dumnezeul Reptilian?

ce este comunul?
poate explica maimuța omul?


estetica urâtului nu este totuna cu estetica răului

când mă urăști nu pot a te iubi...

modestia nu e nuanță de austeritate cu un sens de umilință

toate religiile duc la Creator
tot așa cum toate drumurile duc la Roma
și toate căile la moarte

fericire

poezia este pe unde este
vie
floare de vie



din ce n-a fost cu putință până azi
se poate întâmpla mâine să fiu
am părul mai lung amprentat la amiazi
de urma dansului pe apă roz - sidefiu
din ce am fost și n-am să mai fiu
te strig ca și cum sângele se tânguie
și doar un singur fir de păr despicat zefchiu
se prelungește până la coapsa verzuie
pasărea cu penele tocite în tăcere
se zbate singură în lâncezeala pustie
se furișează spre ieșirea sacră din durere
posibilă matrice cu o nouă gravitație
din nimic cum iese?

Efectul oglindirii nu e efectul oglinzii...



Și efectele au cauze.Niciodată mai mari decât efectele.
Miriapodele? Nu au fost inventate de Gina Goia. Și nu este nici prima
și nici singura care a scris despre ele.
Pe mine nu m-au inspirat.



Acum trăim vremuri când toată lumea scrie... toată lumea critică...
Și e dificil a scrie despre ce nu s-a mai scris...
Mașina lumii nu s-a schimbat!



S-au întors mașina lumii, s-au întors cu capu-n gios,
Și merg toate dimpotrivă, anapoda și pe dos :
Soarele de-acum răsare dimineața la apus
Și apune dinspre sară cătră răsărit în sus.

Așa a scris Vasile Fabian-Bob-Reu(Rău) poet 1795-1836
și aceste versuri au avut ecou în Eminescu, iată în Epigonii:

S-a întors mașina lumii, cu voi viitorul trece;
Noi suntem iarăși trecutul, fără inimi, trist și rece
Noi în noi n-avem nimic, totu-i calp, totu-i străin!...



Dar e minunat când lumina cuvintelor te atinge.
 
M-am inspirat din Eminescu cel care străluce...
Din Nichita cu necuvintele...

M-au inspirat și Daniela Șontică - Iubita cu nume de profet,
Adrian Suciu - Profetul popular
și am scris și eu Secera profetului. 

(va urma)


joi, 13 iulie 2017

pentru a ușura transportul sufletului la cer și-a pântecului tainic la frumos


texte personale de iulie

Iulia Pațiu Rogvaiv Ami


dragă t a t ă

am aflat că se moare de când te naști
și chiar din viața intrauterină
de unde îți scriam
îți aduci aminte? - cu penița fragilă
despre mama și despre mine

îți scriu și astăzi despre noi
când împart la 80+ de lumânări lumina
pomană ochilor din anii de dor

știi
din '90 de la Sfântul Ilie
nu mai există "notini" tineri
și Someșul nostru nu mai curge la fel

la Cernuc
e alta etica lui Dumnezeu de-acum
și la crucea din deal

of

mai știi
la crucea din deal
tăcerea nu mai avea răbdare
se spunea încă o dată
și bântuia ca un labirint
zidul receptat de ecou
și de unde

of

nimicul
nimicește din nou și
ripostează precum lemnul cioplit
în formă oarecare
și
dă de goarnă pe tarla să prășească sătenii
ce-i mâzgâlit în lege
la coasă și la plug
în absența ta

20 iulie... etern


/


19 iulie
o altă zi fără de tine
și... 59 de ani?

of 60...

și încă persistă voința ta
de-a nu muri
deși măsurate și nemăsurate tragedii
nu le-am putut lua de la tine

acum se dezgroapă tăceri și
sar boldurile ferme din coșciug
cu puterea de a trăi

dar
personajele ca oamenii de zăpadă
se lichefiază ipocriți în intriga la soare
și mă scot din sărite
ca și cum nu-i de urmat nici un val
la ziua ta de naștere

religia se trăiește în liniște și în reculegere
și să-i ascult nu mai pot
știi
formulele lor de adresare îmi fac rău
mie și Îngerilor sorții

spiritul meu se întâmplă din răbdări
am aceleași idei de politețe
am mai avut o nuntă
și tu în bună parte atins în neființă
la botezuri n-ai fost

și te întreb
Alis
de unde hrană pentru vocație
în această călătorie

luni, 10 iulie 2017

o creangă mi-a luat pălăria și nu era de pai


aș putea înțelege cum un individ ratează ceva în viață sau chiar în moarte, sau se ratează pe el însuși ca om, ca persoană.
însă mi-e dificil a înțelege ratarea ca fenomen colectiv.
cum un grup (mai mic sau mai mare) de oameni poate/pot rata ceva?
ce ratează poporul român?


de meditat la liturghia duminicii
justiția italiană a decis că furtul de alimente ”nu este o infracțiune”, dacă hoțului îi este foame.
oare câți copii se culcă seara în România și le este foame?!



nu mă pot preface că nu exist.
între inteligență și caracter, aleg întotdeauna caracterul.
între frumos și suflet, aleg sufletul.

libertatea e dreptul de a nu minți
de aceea i-am spus răspicat lui Dumnezeu să-mi respecte libertatea de a mă răzgândi
la mijlocul drumului,
când poate am hotărât să mor...
da
libertatea este dreptul de a simți ceea ce simt interior.