vineri, 26 mai 2017

exil

sunt vie
deci nu sunt dreaptă
și n-am habar de sunt curate căile ce or să-nceapă
sau cum sunt frumusețile străine
din lucrurile ce nu le-am cunoscut

dar duhul tulburat de întunecata dulceață
mi-a cunoscut alcătuirea
până în acest ceas
țărînă și iarbă
și-o adiere ce trece prin mine
și voi pleca cu ea

/

spațiul
se isprăvește în pasărea din copac

și
timpul
se curmă brusc în stomacul oceanului 


în
lumea vecină rana din piept
cu obidă
mă strecoară într-un pumn de neant

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu