Rusalii fericite!

autocromie în zgomot static

ca o prelungire din ecou
în minunatul dans al naturii
nu inspir pasiune
pe unde cosmologice
doar o expir

ploaia cu soare
ca și ploaia cu gheață
mă trezește



textual 
 

dincolo de experienţele senzoriale

instinctul şi logica

desfigurează spiritul

şi în propriul must eliminat

stins darnic de timpul cu trecutul nepierdut

mă înviorează

mirat

lipit de frunte
un geamăt de culoarea ta

se zbate infiorat

rememorând atingerea

pe veşnicie