timpul nostru nu ni-l ia nimeni

 "Atâta ratare mă face să cred că am fost totuși o stofă bună." 

 "Nu pot să înfloresc, scrie Alice (Alice Voinescu - Între jubilație și destrămare) la 8 mai 1945, decât într- un climat de umanitate blândă. Lipsa de măsură, instinctualul, pornirile brutale și răutatea voită sau nevoită mă deprimă până la dorința de a pieri.În fond, sunt o inadaptată în această țară pe care o iubesc cu toată ființa mea." 

 "Aș fi în stare să fac o cură de sensualism acut - să mănânc, să beau, să dansez - de ce n-am curajul să scriu și alte verbe, cele esențiale, în cazul meu?"  

HAR

o legiune de Iisuşi decojeşte zăpada 
ca şi cum primăvara din mijlocul iernii le cade cu tronc 
atunci când ea îşi lasă florile în pana poetului 
şi intru la idei 

Soseşte Lumina! Christos a înviat!

rămîn mister

rămîn mister 
cuprinsă-n raza de lumină
rămîn mister
deşi aprinzi 

lumina

 

Sâmbăta Mare

cea mai impresionantă zi
cosmică
azi
fără părţi
de cuvânt

în spaţiul gândului
văd gândul la limita spaţiului logic
altfel nelimitat narativ şi ştiinţific
pe calea devenirii
utopic sau distopic?

Vinerea Mare

   Versul este doar pentru suflet.Sensibil.
   Spiritul se satisface privind ploaia lumii.
   Picături din ploi albastre întrupând inteligibil.

   Rătăcită în aceste clipe printre oameni
   între datele nașterii și datele morții caut
   o picătură răcoroasă.

   Să înfrunt otrava veninoasă nevăzută
   la crucea mântuirii
   zic cu Iisus :

  -Tată, iartă lor, căci nu știu ce fac. Luca 23,34
  -Femeie, iată pe Fiul tău. Ioan 19, 26-27
  -Astăzi vei fi cu Mine în Rai. Luca 23,43
  -Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce m-ai lăsat. Matei 27,46
  -Mi-e sete. Ioan 19,28
  -Săvărșitu-s-a. Ioan 19,30
  -Părinte, în mâinile Tale îmi încredințez duhul Meu. Luca 23, 46

oul rogvaiv

joia neagră

când piticul E

se îngroapă în lutul roşu

eu urc

pierzându-mă

în cer

vocaţie

când două părţi două persoane

ajung în/la conflict

fiecare are dreptatea sa fiecare are vina sa

DAR

a nu se confunda

like-ul prietenia neprietenia promovarea succesul sensul

cu puterea polița prețul nuanța

comparația cu judecata de valoare

în post

spun nu deşertăciunii

sunt moartă pentru lume

Doamne

în mitra mea de dimineaţă

slava Ta

Nichita Stănescu

  Către Galateea

  Iti stiu toate timpurile, toate miscarile, toate parfumurile
  si umbra ta, si tacerile tale, si sanul tau
  ce cutremur au si ce culoare anume,
  si mersul tau, si melancolia ta, si sprancenele tale,
  si bluza ta, si inelul tau, si secunda
  si nu mai am rabdare si genunchiul mi-l pun în pietre
  si mă rog de tine,
  naste-mă.

  Stiu tot ce e mai departe de tine,
  atat de departe, incat nu mai exista aproape -
  dupa-amiaza, dupa-orizontul, dincolo-de-marea...
  si tot ce e dincolo de ele,
  si atat de departe, incat nu mai are nici nume.
  De aceea-mi indoi genunchiul si-l pun
  pe genunchiul pietrelor, care-l ingana.
  Si mă rog de tine,
  naste-mă.

  Stiu tot ceea ce tu nu stii niciodata, din tine.
  Bataia inimii care urmeaza bataii ce-o auzi,
  sfarsitul cuvantului a carui prima silaba tocmai o spui
  copacii - umbre de lemn ale vinelor tale,
  raurile - miscatoare umbre ale sangelui tau,
  si pietrele, pietrele - umbre de piatra ale genunchiului meu,
  pe carc mi-I plec în fata ta si mă rog de tine,
  naste-mă. Naste-mă.

cine te va mai naşte mâine poimâine

ştiu

ai sfinţi biserici dumnezei

ai guri şi sentimente de împrumut

viaţa şi mai multe morţi

ai în anatomie zile  nopţi lucruri lei anotimpuri 

dar

nu  mă vând

am altă fiziologie

foto aproape alb

de dragoste

atlet a lui Iisus

nu-mi umplu mintea 

o aprind

sufletul îl pictez spiritul îl sculptez

duhul e

liber 

piticului E 

am ochii celei din oglindă 

dimineaţa te privesc prin ei 

seara 

în haina unui tril la cafea 

de pătrunjel 

ps1 

rating de credit 

evaluez aprecierea garantului 

ps2 

rana are propria rugăciune 

alta decât rănitul

ps3 

îmi asum vocaţia 

şi terapia

Te iubesc atât de mult!

 "Atât de mult"? 

 Te referi la intensitate, profunzime, frecvență, calitate sau durată? 

durerea ta prielnică

rugăciunea nu este un raţionament

atribut al adevărului

topeşte inima de gheaţă

rugăciunea nu e un banner de publicitate

subiect şi predicat

alipeşte creatorul de creaţia sa

iertarea?

scuză-mă

numai Dumnezeu poate ierta

alchimie

leg şi dezleg

în timpul de 

coagulare al sângelui 

fac ce fac florile 

cu primăvara 

ţie 

în trupul florii-Paştelui nu-ţi scriu în cuvinte 

martoră a Învierii în roata violet de tăcere 

dau pentru tine o idee 

dumnezeiască 

îţi recuperez capul 

gogyoshi pentru Înviere

visul mă atrage ca un magnet 

dar contează numai momentul când aprind chibritul 

şi dau startul gândului 

de la spirit 

pot greşi numai pentru Dumnezeu

enormă toleranţă

mă retrag din planul fizic

te las să fii

poemul de joi îmi aparţine toată săptămâna

prin vrerea lui Hristos 

mă leagă de pârga cerurilor viitoare 

cu sufletul laolaltă în  lupta neştiută 

credincios  pune căpăstru de pace 

cărnii până la os 

pe culmea de acuitate 

ascunsă de străpuns în strigătul florilor

ochiul prins 

mă provoacă să intru în Ierusalim şi dezvelesc de joi

deasupra capului 

vederea mugurilor umblători

 

din floriile sinelui catolic

nimic nu e degeaba 

nici chiar degeaba 

în ce mă priveşte la graniţa dintre lumi

o nouă perspectivă 

pe crucea lui Iisus o altă cruce 

mă consumă 

pe umărul drept mă frământă 

cum se frământă apa când se transformă-n vin 

şi umple vasele la nuntă 

legendă vie 

Iisus nu mă obligă 

însă 

prin sânge îmi curg clipe 

conjugate-n veşnicie 

umbre de îngeri uimiri spaime mirări nedumeriri 

sunt alt Iisus

un alt surâs de teiubescuri 

plecate cu dansul culorilor din teiubescul 

iniţial

cu un strop de faustic în cea care par a fi

în cea care sunt pentru cea care am rămas 

exersez antigravitaţia mersul pe sus 

poate pe muntele nobil cu frunze de laur va fi încununat 

efortul de a îndepărta orice contrast între nord şi sud 

între buni şi răi între creştini şi creştini 

între eterna creştere şi nesfârşita desfăşurare

 

la întâlnirea dintre ceea ce preferă Providenţa 

şi ceea ce determină natura 

inima porunceşte lucruri pe care mintea întârzie să le înţeleagă 

iar bunătatea 

deseori porunceşte lucruri care depăşesc dispoziţiile legii

GOGYOSHI de la Jibou

LA JIBOU 

ce bine ştie să potrivească jebul 

în el am mai multe jeburi şi-n fiecare jeb câte un gând 

acelaşi gând netrimis surprins atent pe firul melodic 

alimentează râul Someş 

la izvor cu o emoţie necunoscută încă până în dreptul buzelor